Despre ia moldovenească

Aici la www.iiromanesti.ro va oferim atât produse autentice, cât si ii stilizate, elegante si moderne, legate de traditie. Pretuind mostenirea poporului nostru suntem preocupati sa o promovam.

Cea mai reprezentativă și decorativă este cămaşa increţită la gat sau „ia”, specifică portului popular moldovenesc. Aceasta este confecţionată din panzeturile cele mai fine de bumbac, in şi borangic (mătase naturală), cunoscută in antreaga Moldovă ca și „cămaşa cu altiţă”, denumită astfel datorită calităţii ţesăturii şi decorului specific de pe maneci. Altița are un decor distinct, reprezentand un chenar ornamental la care sant aplicate prin brodare sau ţesut randuri orizontale, ordonate intr-o friză. Compoziția decorativă a altiței a evoluat in corelaţie cu decorul antregii maneci, care in ansamblu integrează trei elemente principale: „altiţa”, „increţul” şi „raurile”.

In Moldova se intalnesc cateva subtipuri a acestei cămăşi. Cea mai răspandită este alcătuită din bucăţi de panză asamblate, impreună cu partea de sus a manecilor, increţite pe un şiret, care formează o răscroială rotundă, cu increţituri abundente ce se desfășoară in evantai pe intreaga suprafață. O altă variantă este cămașa, in care manecile şi partea superioară a stanului sunt fixate cu o bentiţă la baza căreia se formează increțituri. Aceasta din urmă este răspândită in Bucovina şi raioanele din stanga Nistrului.

Cămăşile populare se confecţionau din panză de in sau canepă, iar mai tarziu din bumbac sau mătase. Bumbacul se folosea ca urzeală pentru panza de in sau canepă la cămăşile intalnite in zona de nord şi centrală şi pentru panza de borangic mai frecvente in zona de sud a ţării. Partea superioară a cămăşii, pană la talie era numită „stan”, iar partea inferioară „poale”. Aceste denumiri s-au păstrat pană an prezent.

Stanul cămăşii (față şi spate), se confecţiona din două foi de panză, iar maneca din una. Sub braţ maneca este prevăzută cu o „pavă”, aceasta asigurand comoditate in timpul mișcării. Poalele cămăşii se asamblau cu stanul și erau din țesături din panză de canepă „tort in tort” sau canepă bătută cu bumbac. O particularitate specifică in realizarea cămășilor era croitul acesteia „pe fir drept”, adică pe linia unde trebuia să se decupeze un detaliu, se scotea atent un fir de bătătură, după care panza era tăiată. Astfel, toate elementele cămășii prezentau suprafețe patrulaterale, fără răscroieli. Această modalitate de croire este una ingenioasă și rațională, deoarece in rezultatul croirii nu răman resturi de țesătură neutilizate.

Studierea cămășilor populare, ne oferă posibilitatea să constatăm persistența indelungată a acestora in ansamblul portului tradițional. Prin formele sale laconice, calitățile ecologice ale materialelor utilizate și nu in ultimul rand al aspectului estetic, cămășile moldovenești merită să fie cercetate, păstrate și valorificate.